Danciu Numismatic

blog dedicat colectionarului incepator, pentru ca orice boala are un inceput.

Sestert roman din vremea lui Antoninus Pius

In urma cu aproape douazeci de ani, am primit de la un profesor de istorie din Caransebes, o moneda romana, despre care sustinea ca a fost descoperita undeva in zona Tibiscum-Jupa[1], judetul Caras-Severin. Ce-i drept, exista un castru roman descoperit in aceasta zona si deci e posibil ca sursa monedei mele sa fie acesta.

Pentru ca de la inceput starea piesei a fost P („poor”– slaba), donatorul nu a stiut sa imi spuna ce tip de moneda este si din vremea carui imparat roman. Astazi m-am hotarat sa o curat si sa aflu cate ceva despre ea. Din pacate inscrisurile nu s-au pastrat decat in forme ilizibile, fapt ce face imposibila citirea lor. Cu toate acestea, anumite aspecte grafice, prin comparatie cu alte piese monetare descoperite in Dacia, m-au dus la identificarea piesei.

Ca valoare numismatica actuala, preturile de achizitie se inscriu undeva intre 50 – 100 euro (VG – ). Piesa mea, data fiind starea avansata de degradare, pastreaza doar aspectul vechimii si prea putin pe cel al calitatii, motiv pentru care, pretul maxim pe care il poate primi, il socotesc a fi undeva la un maxim de 13 euro.

Moneda este un sestert[2] roman, o sub-diviziuine monetara a dinarului din perioada in care, imparat la Roma era Antoninus Pius[3] (138 – 161).

Image

Sesterti care au circulat in Dacia

Pe aversul sestertului se regaseste central profilul incoronat cu lauri al imparatului, iar pe RV, tot central, o reprezentare feminina stand in picoare, cel mai probabil este vorba de zeita Fortuna, imagine ce se regaseste (cu mici diferente grafice) si pe alte tipuri de monede romane mai vechi si mai noi[1]. In mana dreapta, dupa caz, tine fie o placheta dreptungiulara, fie o cununa[2], iar in stanga, un baston subtire (la cele din Dacia) sau un bici, ambele simboluri ale controlului imperial asupra regiunilor cucerite. Tot pe RV, avem inscrisul „DACA”, pozitionat despartit, in grupuri de cate doua DA – CA, de-a dreapta si de-a stanga zeitie. Altele, asa cum se poate observa in imaginile de mai jos, au gravate doar trei litere „D” – initiala provinciei Dacia şi literele „SC” – initialele denumirii monetare[3]. Reversul variaza sub aspectul inscrirurilor in functie de regiunile cucerite si succesiunea inparatilor romani.

Diametrul sestertilor variza intre 31,00 – 33,00 mm, masa: 23,58 – 24,20 g., piesa mea gasindu-se cu mult sub aceste dimensiuni: diametru: 22,50 mm.; grosimea muchiei: 1,50 mm.; masa: 6,00 g.; compozitia metalului: cupru.

Image

Image

Moneda mea

Din pacate nu este una foarte reusita. Cu toate acestea, chiar daca nu se mai vad inscrisurile, decat pe alocuri dar si aici fragmentar, elementele de grafica la care se adauga cunoasterea generala a ariei geografice unde a fost gasita moneda, m-au ajutat la determinarea tipului acesteia. Compozitia piesei este bronzul, deci clar o subdiviziune a monedelor romane din metal pretios. Avand aceste coordonate, prin comparatie cu alte monede descoperite in Dacia, am concluzionat ca piesa detinuta de mine nu este alceva decat un sestet, cel mai probabil din vremea lui Antoninus Pius. Nu sunt absolut sigur pentru ca nu am inscrisurile si imaginea de detaliu a chipului acestuia.

ImageImage

Image

Detaliul reversului prezinta o mana (dreapta) a caror falange se vad destul de clar si care par a tine ceva. La celelalte monede prezentate mai sus, in mana dreapta zeitatea tine fie o placheta sau „cutie”, fie o coroana. Din pacate, data fiind calitatea proasta a monedei (P), nu imi pot da seama daca Fortuna tine sau nu ceva in aceasta mana. De la cot, bratul stang nu se mai distinge, insa, pozitia corpului si a capului, indreptat spre dreapta, corespunde sestetilor romani.

Dupa cunostinta mea, nu exista monetare la Tibiscum, motiv pentru care, mai mult ca sigur, moneda a fost adusa din alta parte din Dacia sau de aiurea. Spun aceasta pentru ca in lipsa inscrisurilor nu imi pot da seama nici macar daca a fost batuta in Dacia Romana. Pentru simplul motiv ca a fost gasita in zona asezarii dacice Tibiscum, mai apoi si castru roman, il consider un sestet roman, batut in Dacia.

d.p.a.

office.gnostic@gmail.com



Lasă un comentariu

informatie

Această înregistrare a fost postată la aprilie 11, 2013 de în Antichitate şi etichetată , .