Dinar Republican sau falsul hibrid
A trecut ceva timp de cand nu am mai luat in discutie un fals. Cu mai bine de zece ani in urma, impreuna cu mai multe monede am primit un fals despre care am fost atentionat ca este foarte vechi. Este vorba despre o moneda romana, ce parea a fi batuta sub domnia imparatului Nero, mai cu seama pentru ca bustul acestuia si inscriptiile clare din jurul acestuia erau cat se poate de explicite. Atunci am avut cateva suspiciuni cu privire la ea, mai ales cu privire la calitate, motiv pentru care nu m-am entuziasmat, piesa ramanand in afara colectiei, pastrandu-o la categoria „nesortate”. Astazi a venit timpul sa vorbesc despre ea, aceasta pentru ca in colectia mea si-a facut deja loc o categorie speciala, cea a falsurilor, deloc putine la numar.
Istoric
LTITVRI a fost inscriptia de la care a pornit cautarea mea. Din cate am putut sa imi dau seama, initiatoarea acestei formule este familia Tituria[1] (89 d.Hr.), monede ce surprind unul din momentele istorice[2] (sarbatoare) ale acesteia[3]. Metalul este argintul[4], dupa unele descrieri, piesa avand masa[5] ce variaza intre 3,45 g. – 4,07 g., si un diametru cuprins intre 17,00 si 19,50 mm[6]. In stare foarte buna, pretul ei poate trece cu usurinta de 80,00 de euro[7].
Falsul meu
Dinarul de care dispun, si care poate fi observat mai jos, este evident un fals. Suspiciunea a venit din aceea ca nimeni nu iti doneaza o moneda de aur, stiind ca e din aur si, mai mult, de o vechime atat de mare. La acel moment mi-a atras atentia faptul ca „aurul” isi pierduse pe anumite portiuni stralucirea, atat pe AV cat si pe RV. Pentru ca mai vazusem monede din acest metal pretios, stiam de la cei care le detin ca nu exista asa-numita „cocleala” a aurului, caracteristica tuturor celorlalte metale, chiar si argintului.
Aversul monedei face trimitere la imparatul Nero, pe care il reprezinta fragmentat, intr-o grafica ce imprumuta imagine acestuia de pe monedele de aur batute in vremea sa. Inscrirul este urmatorul: AVGVSTVS IMP NERO CAESAR. Cercul muchiei este impegabil, lucru foarte greu daca nu imposibil de gasit la monedele antice. Nu exista nici o lovitura pe aceasta muchie, nici o forma de uzura, nimic care sa indice patina timpului.
Reversul este cel al familiei Tituria amintita mai sus, destul debine redat, „fentand” oarecum printr-o uzura dicatat de la inceput. Matrita prezinta o eroare oarecum des intalnita la falsuri, si anume aceea in care botul celui de-al doilea cal decupeaza gatul celui dintai. Motivul unei astfel de erori este acela ca, spre deosebire de o moneda veritabila unde constructia grafica superioara se cladeste natural peste cea de dinainte, iar odata cu trecerea mileniilor, datorita uzurii, elementele superioare sufera primele, pana intr-acolo incat se pierd in cele dintai, la un fals, executarea patinei timpului se reduce la reprezentari grafice superficiale, dar care, pentru a ridica pretentia unei valori numismatice si evident banesti, trebuie totusi sa ramana distincte. Astfel apar spatii despartitoare in elementele grafice, ce la uzura prezentata de fals ar fi trebuit sa fie puternic estompate. Vorba unei cunostinte: „Uzata, uzata, dar sa arate ca noua”. Apare evident inscrisul: LTITVRI, ce face de fapt trimitere la o alt tip de moneda.
Acesta este si motivul pentru care acest fals l-am numit hibrid. Despre motivatiile unei astfel de actiuni voi discuta insa mai jos.
Din detaliu (ultima imagine), se poate cu usurinta observa disparitia poleielii de aur (?) de pe alama ce cosntituie de fapt compozitia acestei piese. Este deci un fals, destul de reusit, adresat mai cu seama incepatorilor ce pornesc pe anevoiosul drum al numismaticii antice si care li se prezinta evident spre vanzare ca un „chilipir”.
Masa: 2,00 g. Diametru: 20,00 mm. Grosime: 0,90 mm. Cel mai probabil, pentru a fi cat mai credibila, monedei i s-a aplicat prin gaurire (cu un aparat), o gaura, dovada a faptului ca a fost candva pastrata intr-o salba. Acesta (adica „distrugerea” prin perforare) reprezinta de multe ori motivul invocat pentru a vinde o astfel de piesa la un pret derizoriu.
Falsul hibrid
Asa cum am mai spus, este adresat incepatorilor si este prezentat spre vanzare ca o pisa din aur ce a suferit anumite degradari, dar care cu toate acestea arata exceptional. Cel mai probabil se va cere pretul gramajului, un mare avantaj in lumea numismaticii, unde de multe ori, necunoscatorii, pun inainte de toate valoarea metalului, excluzandu-o total pe cea numismatica. Un colectionar, fie el si incepator, va realiza marele profit al acestei tranzactii si va oferi imediat, fara sa verifice daca intr-adevar e vorba de aur, pretul cerut.
Interesant de subliniat este faptul ca poleiala este destul de groasa, cu toate ca nu sunt convins ca ar fi rezistat la un test facut in oricare din bijuteriile cunoscute de cumparator. Ca o nota, niciodata nu verificati monedele la bijuteriile recomandate de vanzator.
La momentul cand am primit aceasta moneda, acum mai bine de 10 ani, internetul nu era „burdusit” cum este astazi, de milioane de monede, din toate timpurile si din toate categoriile. Cataloagele erau foarte rare, iar cele cu moneda antica fiind extrem de greu de gasit. Oricum, falsul era, cred, dedicat pietei romanesti de numismatica, slab informata si astazi (cu literatura in limba romana), sau cel mult pietei est-europene. Spun aceasta pentru ca aici avem de-a face cu un fals hibrid.
Ce este falsul hibrid? Este moneda care pe AV are o reprezentare de la o moneda, iar pe RV, reprezentarea de la alta. Falsificatorul s-a folosit pana la urma de doua matrite de la doua monede contrafacute pe care le-a permutat dupa bunul plac. RV este unul cunoscut dincolo si deci posibil a fi intalnit in cataloage, deosebirea este ca el se aplica doar peste piesele din argint. Negasindu-o in catalog, colectionarul avea impresia ca are in mana o piesa unicat, de mare valoare. Unicat era… si cam atat. Aversul are o forma de chip al imparatului Nero[1] (37-68 d.Hr.). Cine nu are cunostinta de imparatul Nero? Cautand in cataloage, va gasi inscriptionari asemanatoare cu cea pe care el o detine, insa nu va gasi aici evident RV-ul, aceasta pentru ca el pur si simplu nu exista. Astfel, va avea din nou impresia ca negasindu-o in catalog are de-a face cu o moneda unica si pe deasupra confectionata din cel mai pretios metal, intr-o stare care, raportata la vechime, o pot cataloga ca VF.
Permutarea matritelor, nu trebuie inteleasa ca o eroare din partea falsificatorului, ci mai degraba, scopul lui final fiind cel prezentat mai sus. Zapacirea cumparatorului si inducerea ideii ca moneda lui e unica, face ca acesta nu doar sa opreasca cautarea, ci sa pastreze falsul ca pe o piesa de mare pret, fapt ce va intarzia descoperirea adevarului. Astfel de falsuri se descopera de obicei foarte tarziu, uneori abia in momentul in care posesorul isi lichideaza colectia, ori atunci cand poleiala incepe sa dispara, situatie ce se iveste in momentul in care piesa nu este pastrata in folie de protectie. Indiferent de situatie, el nu mai poate face nimic. Paguba ramane, iar falsul e dat mai departe… cadou.
d.p.a.
office.gnostic@gmail.com
Danciu Numismatic 
interesant am si eu o moneda ceva de genu dar e mai mica si mai subtire
daca ai putea sa imi zici ceva despre ea? si eu sunt 99% sigur ca e fals dar cn stie. eu nu am cumparato a gasito bunicu pe jos cand era tanar:)
id-ul meu de mess ciaunel.pgls (skype acelasi) sau fb Sorin Mircea Bacau 1994 18 august mersi anticipat
pe adresa: office.gnostic@gmail.com va rog sa imi trimiteti scanata la 300dpi.jpg, moneda av si rv. in text imi adaugati detalii: masa, diametru, grosime si, daca se poate, compoziţia: bronz, ag., au…
pe facebook sunt Danciu Petru Adrian.
Excelent articol, felicitari !
Cu permisiunea dvs , voi contribui la baza de date pe care o aveti , cu imaginile unei „monede” aproximativ identice. Spun asa pentru ca aversul monedei mele este diferit, reversul fiind identic cu ce aveti dvs.
Cu stima,
Craciun Laurentiu
imi puteti trimite imaginile piesei pe adresa de email: office.gnostic@gmail.com.
multumesc de asemenea pentru apreciere.